Economia Bazată pe Cunoaştere
In esenţă, proiectul, programat să se desfăşoare între anii 2006 si 2010, se adresează spaţiului rural si mic urban (oraşe cu o populaţie mai mică de 30000 locuitori), acolo unde nu exista acces la informaţie digitală si, prin urmare, nici competenţe de a o folosi şi exploata. Mediile în care s-a investit şi încă se investeşte în crearea de competenţe sunt cele care pot concura la dezvoltarea locală, producând schimbări de natură să transforme societăţile comunitare în centre economic sustenabile şi social competitive - cultură, educaţie, administraţie locală şi mediul de afaceri.
Prin urmare, o viziune multisectorială, a cărei miză este, de fapt, ştiinţa cu care grupurile de audienţă vor şti să obţină informaţia, s-o folosească inteligent şi să producă, mai departe, cunoaştere pe care s-o transforme în profit. În termeni practici, acest profit se traduce printr-o varietate de rezultate care îmbunătăţesc calitatea vieţii: competenţe, timp, competitivitate, bani, experienţă, dezinhibiţii, deschidere, drepturi egale etc.
Partea frumoasă a unei poveşti complicate, cum este proiectul nostru, este că, odată ce beneficiarii lui deprind ştiinţa de a folosi instrumentele necesare, nu mai este nevoie de intervenţii externe pentru a menţine trează nevoia creată. Ei înşişi vor constitui relee de dezvoltare. Este un proces ireversibil de schimbare culturală, care creează o reţetă aplicabilă la nivelul întregii societăşi rurale si mic-urbane.
Care sunt obiectivele Proiectului?
Componentele majore ale Proiectului vizează toate domeniile care au un rol în societatea cunoaşterii, iar viziunea sa strategică a fost dimensionată astfel:
TIC în şcoli, inovatia in educatie Pasul următor: integrarea TIC în educaţie. Un exemplu care exprimă, poate, cel mai bine avantajele accesului la cunoaştere în procesul de formare a învăţăcelului provine de la Constantin Noica care spunea: „ Generaţia noastră (n.n. generaţia interbelică) şi-a pierdut o jumătate din viaţă umblând prin biblioteci, ca să strângă bibliografie. Acum, un adolescent bubos apasă pe un buton şi are toate cărţile la îndemână” (reproducere aproximativă)
Utilizarea resurselor din mediul digital în cadrul proceselor de învăţământ din ciclul primar şi gimnazial a fost, până acum, doar o alternativă. Deşi, la distanţă de un click, se află un orizont al cunoaşterii care desfiinţează limitele comunicării şi oferă o cantitate uriaşă de resurse, şcolile din România, cu precădere cele din comunităţile locale, au fost private de acest privilegiu.
Prin urmare, elaborarea politicilor publice pentru integrarea TIC in sistemul de educaţie preuniversitară a fost primul obiectiv pe care l-au atins specialiştii din grupul comun de lucru MCSI-MECI, în domeniul educaţiei.
In paralel cu elaborarea politicilor publice, şcolile din comunităţile KEP au avut ocazia să experimenteze un program de parteneriate locale (networking) si de înfrăţire (twinning) cu şcoli din Uniunea Europeană.
Proiectul de Parteneriat Şcolar şi-a propus să schimbe concepţia potrivit căreia accesul la informaţia digitală este un lux; pentru cã o astfel de abordare generează complexe, încetineşte ritmul învăţării, limitează şansele unei deveniri formative de calitate şi împiedicã exploatarea potenţialului uman. Accesul la informaţia digitală este o necesitate fără de care, în lumea modernă, nu se poate învăţa în termeni competitivi.
Guvernarea electronică Încă un pas: guvernarea electronică. În majoritatea comunităţilor noastre şi, în general, în mediul rural, cetăţenii îşi plimbă cu căruţa documentele, în dosare cu şină, zeci kilometri (sau chiar sute, după exemplul de mai sus), până la autoritatea locală care trebuie să-şi pună apostila. A stabili o relaţie corectă între Stat şi cetăţean, a reduce costurile, a economisi timp, a nu mai lăsa contribuabilul să stea de vorbă cu un ghişeu, după ce a stat la coadă, iarna sau vara, toate acestea au fost identificate ca nevoi în sprijinul cărora vin serviciile de guvernare electronică.
Proiectul nostru şi-a propus să vină în ajutorul cetăţenilor punând la dispoziţia administraţiei locale un sistem integrat, capabil sa emită documentele de stare civilă (certificate de naştere, căsătorie şi deces). Cu alte cuvinte, sistemul aduce în sat baza de date de evidenţă a persoanei (care, în momentul de faţă, se află la Bucureşti şi în reşedinţele de judeţ), iar depunerea actelor, de către cetăţean, se reduce la completarea unui formular electronic, cu transmitere on-line. Întocmirea documentaţiei tehnice şi a documentelor necesare achiziţiei şi implementării a fost un proces îndelungat şi este rezultatul studiului şi analizelor tehnice finalizate de un grup comun de lucru MCSI-MAI.
Proiectul a investit, de asemenea, într-un sistem dedicat stimulării mediului de afaceri, sistem care oferă o platformă de înregistrare on-line a persoanelor fizice autorizate şi asociaţiilor familiale care vor să înceapă o afacere. Pentru a putea fi pus rapid la dispoziţia potenţialilor întreprinzători, funcţionarii din teritoriu au urmat cursuri de utilizare. Din păcate, platforma nu poate fi dată în folosinţă până ce nu va suferi o serie de modificări datorate noii legislaţii în domeniu.
Granturi pentru inovaţie în afaceri Iată un capitol legat, în egală măsură, şi de inovaţie şi de stimularea mediului de afaceri. Există voci care spun, poate pe bună dreptate, că a folosi sintagma „mediul de afaceri” la ţară este un pic prea pretenţios. Că locuitorilor din comunităţile defavorizate le lipseşte spiritul antreprenorial şi că, chiar dacă ar exista stimulente, nu ar avea instrumentele necesare pentru a avea şi crede într-o iniţiativă. Dar sa mai şi inoveze? Cu siguranţă o astfel de abordare nu duce nicăieri. Proiectul nostru si-a propus sa inventeze, sa promoveze si sa ofere aceste instrumente, sa-i înveţe pe antreprenori ştiinţa de a le folosi şi, astfel, să-şi recapete încrederea in sine.
Este adevărat, domeniul preponderent al micilor afaceri din comunităţile noastre este legat mai mult de comerţ şi mai puţin de servicii şi producţie (există şi producători care au reuşit să întemeieze centre de profit exploatând specificul naturii sau pur si simplu, inovând). Stimulentele financiare ar putea să-i ajute să-şi consolideze, să-şi dezvolte afacerea sau, mai mult, să înceapă o afacere nouă, şi anume una cu adaos de tehnologie. Logica ultimei propoziţii stă la baza unei componente importante din proiectul nostru, cea dedicată mediului de business, pentru care s-a inventat schema de finanţări nerambursabile e-Creştere şi cel mai complex modul din portalul eComunitate.
Lansarea programului de finanţări a avut parte de o campanie de conştientizare, cu şapte seminarii regionale, apariţii în media locală, prezenţa la ore de vârf pe postul naţional de televiziune şi pe alte canale comerciale dedicate oamenilor de afaceri. Schema le-a fost adresată persoanelor fizice şi asociaţiilor familiale care îşi pot crea o mai buna vizibilitate în mediul on-line, dar şi microîntreprinderilor care doresc să devină mai competitive, cumpărându-şi, de exemplu, un sistem de management al relaţiilor cu clienţii sau o linie de producţie care foloseşte tehnologia de ultima oră. Dosarul solicitantului a fost conceput mai degrabă prietenos (in raport cu aplicarea la programele structurale, de pildă), iar rata de absorbţie a fost de 5,6 milioane RON.
Ne aflăm în toamna anului 2009, iar specialiştii UMP caută soluţii optime pentru a investi, în ultimul an al proiectului, tot în stimulente pentru mediul de afaceri. e-Creştere a încercat să piloteze o schemă de granturi inovativă care va reveni, cel mai probabil, anul viitor, într-o formulă capabilă să obţină un grad şi mai mare de absorbţie. Pentru a putea concepe o strategie de succes trebuie, înainte de toate, să identificăm nevoile antreprenorilor noştri şi să întocmim un plan cu obiective pragmatice, chiar dacă drumul până la ele presupune eforturi de asistenţa tehnică, coaching sau credite nerambursabile; sau, de ce nu, toate la un loc.
e-Business cu dedicaţie Cel mai probabil vom folosi ca integrator modulul de business din portalul eComunitate, modul capabil sa ofere instrumente funcţionale oricărui început: prezenţa online, comerţ electronic, marketing on-line, resurse de dezvoltare, schimb de experienţă. Seria de seminarii adresate antreprenorilor care au absolvit cursul de utilizare a TIC în afaceri, sesiunile de coaching online pe care încercăm să le dimensionam astfel încât să se încheie cu rezultate palpabile, asistenţa tehnică oferită celor mai activi participanţi – toate acestea vor fi integrate şi legate într-o viziune comună care nădăjduim că va da roade.
Un exemplu încurajator este înţelegerea pe care a demostrat-o unul dintre participanţi care, după ce a asistat la o prezentare a modulului de business din portal, ne-a mărturisit că-i pare rău ca nu cunoştea posibilităţile oferite de site-ul nostru, atunci când şi-a vândut viţelul. „Dacă aş fi postat aici un anunţ, nu mă mai chinuiam atât să găsesc un cumpărător. Cu siguranţa există cineva care avea nevoie de un viţel şi cu care aş fi putut intră în contact, cu ajutorul portalului.”
Ce urmează să se întâmple de acum încolo?
Criza economică, sărăcia, sentimentul excluziunii, lipsa de competenţe digitale, lipsa de încredere a actorilor locali ar trebui să se transforme în legitimitate, competenţe, încredere în propria capacitate de a reuşi, încredere în autorităţi, recâştigarea respectului de sine, colaborarea intercomunitară. Am mai putea adăuga aici racordarea gospodăriilor rurale la piaţa mai largă şi transferul de informaţii din mediul extra-rural, în comunitatea rurală.
Ultimul an al proiectului este esenţial pentru a ajunge acolo unde ne-am propus şi, de aceea, este nevoie de un efort integrator, capabil să lege şi să închege rezultatele celor patru ani de proiect. Aproape toate activităţile plănuite se vor desfăşura pe criterii competitive, astfel încât resursa umană să fie motivată corespunzător. Altfel spus, investim în transferul de cunoaştere catre beneficiarii proiectului, care vor primi mai mult decât bucuria de a fi competenţi şi recunoaşterea socială. Fie că e vorba de staff-ul RECL sau de cadrele didactice, de antreprenori sau de bibliotecari.
Punctul de Acces Public la Informaţie, al cărui rol va trebui îmbunătăţit, extins şi dezvoltat. În momentul de faţă, PAPI beneficiază de resurse financiare reduse şi de echipamente oferite în cadrul proiectului; îi lipseşte un plan de sustenabilitate viabil, care să-i asigure un cadru optim de funcţionare. Programul de Asistenţă Tehnică pentru Dezvoltare Comunitară are în vedere creşterea legitimităţii PAPI, prin instruirea personalului RECL şi întocmirea de planuri de sustenabilitate a reţelelor locale, astfel încât sa devină mai competitive, mai vizibile şi mai pregătite să se angajeze în activităţi de dezvoltare socială, parteneriate şi proiecte mediate de organizaţii non-guvernamentale sau chiar de piaţa locală de afaceri.
Managerul RECL va fi motivat să-şi însuşească rolul de promotor al bunăstării comunităţii, care trebuie să-l perceapă ca pe un factor de îmbunătăţire a calităţii vieţii. Pentru a putea ajunge să instrumenteze cu o astfel de responsabilitate, el va trece printr-un proces atent, chiar meticulos, de instruire, monitorizare şi evaluare, ale cărui rezultate vor decide asupra rolului său.
Acelaşi lucru se va petrece şi în rândurile administratorilor IT, care vor fi instruiţi să folosească infrastructura tehnică, astfel încât să lărgească aria de servicii oferite, în momentul de faţă, la PAPI.
Incheiere In satele şi oraşele mici de la noi există oameni cu potenţial, rătăciţi printre mentalităţi inactuale şi închişi într-o societate care nu poate evolua. Meşteşugurile se pierd, din lipsa de piaţă şi, odată cu ele, şi tradiţia. Procesul de învăţare cu creta pe tablă persistă şi, odată cu el, şi lipsa de deschidere a învăţăceilor, care nu cunosc alternative. Fondul de carte stă în spaţiul metropolitan şi, odată cu el, şi accesul cititorilor din sate şi comune. Documentele cetăţenilor sunt plimbate cu căruţa pană la autoritatea locală care trebuie să-şi pună apostila. Iată de ce îi învăţăm să exploateze cunoaşterea şi le dăm acces la ceea ce noi înşine avem: gestionarea competentă a informaţiilor care constituie capitalul cunoaşterii.
Prin urmare, o viziune multisectorială, a cărei miză este, de fapt, ştiinţa cu care grupurile de audienţă vor şti să obţină informaţia, s-o folosească inteligent şi să producă, mai departe, cunoaştere pe care s-o transforme în profit. În termeni practici, acest profit se traduce printr-o varietate de rezultate care îmbunătăţesc calitatea vieţii: competenţe, timp, competitivitate, bani, experienţă, dezinhibiţii, deschidere, drepturi egale etc.
Partea frumoasă a unei poveşti complicate, cum este proiectul nostru, este că, odată ce beneficiarii lui deprind ştiinţa de a folosi instrumentele necesare, nu mai este nevoie de intervenţii externe pentru a menţine trează nevoia creată. Ei înşişi vor constitui relee de dezvoltare. Este un proces ireversibil de schimbare culturală, care creează o reţetă aplicabilă la nivelul întregii societăşi rurale si mic-urbane.
Componentele majore ale Proiectului vizează toate domeniile care au un rol în societatea cunoaşterii, iar viziunea sa strategică a fost dimensionată astfel:
- Asigurarea accesului la informaţie pentru reducerea decalajului digital (se asigură diseminarea cunoaşterii)
- Alfabetizare digitală şi creare de competenţe pentru o societate incluzivă (factorul uman ca producător şi consumator de cunoaştere)
- Promovarea şi furnizarea serviciilor locale de guvernare electronică pentru stabilirea unei relaţii corecte între contribuabil si Stat
- Stimularea iniţiativelor de antreprenoriat pentru o dezvoltare locală durabilă
TIC în şcoli, inovatia in educatie Pasul următor: integrarea TIC în educaţie. Un exemplu care exprimă, poate, cel mai bine avantajele accesului la cunoaştere în procesul de formare a învăţăcelului provine de la Constantin Noica care spunea: „ Generaţia noastră (n.n. generaţia interbelică) şi-a pierdut o jumătate din viaţă umblând prin biblioteci, ca să strângă bibliografie. Acum, un adolescent bubos apasă pe un buton şi are toate cărţile la îndemână” (reproducere aproximativă)
Utilizarea resurselor din mediul digital în cadrul proceselor de învăţământ din ciclul primar şi gimnazial a fost, până acum, doar o alternativă. Deşi, la distanţă de un click, se află un orizont al cunoaşterii care desfiinţează limitele comunicării şi oferă o cantitate uriaşă de resurse, şcolile din România, cu precădere cele din comunităţile locale, au fost private de acest privilegiu.
Prin urmare, elaborarea politicilor publice pentru integrarea TIC in sistemul de educaţie preuniversitară a fost primul obiectiv pe care l-au atins specialiştii din grupul comun de lucru MCSI-MECI, în domeniul educaţiei.
In paralel cu elaborarea politicilor publice, şcolile din comunităţile KEP au avut ocazia să experimenteze un program de parteneriate locale (networking) si de înfrăţire (twinning) cu şcoli din Uniunea Europeană.
Proiectul de Parteneriat Şcolar şi-a propus să schimbe concepţia potrivit căreia accesul la informaţia digitală este un lux; pentru cã o astfel de abordare generează complexe, încetineşte ritmul învăţării, limitează şansele unei deveniri formative de calitate şi împiedicã exploatarea potenţialului uman. Accesul la informaţia digitală este o necesitate fără de care, în lumea modernă, nu se poate învăţa în termeni competitivi.
Guvernarea electronică Încă un pas: guvernarea electronică. În majoritatea comunităţilor noastre şi, în general, în mediul rural, cetăţenii îşi plimbă cu căruţa documentele, în dosare cu şină, zeci kilometri (sau chiar sute, după exemplul de mai sus), până la autoritatea locală care trebuie să-şi pună apostila. A stabili o relaţie corectă între Stat şi cetăţean, a reduce costurile, a economisi timp, a nu mai lăsa contribuabilul să stea de vorbă cu un ghişeu, după ce a stat la coadă, iarna sau vara, toate acestea au fost identificate ca nevoi în sprijinul cărora vin serviciile de guvernare electronică.
Proiectul nostru şi-a propus să vină în ajutorul cetăţenilor punând la dispoziţia administraţiei locale un sistem integrat, capabil sa emită documentele de stare civilă (certificate de naştere, căsătorie şi deces). Cu alte cuvinte, sistemul aduce în sat baza de date de evidenţă a persoanei (care, în momentul de faţă, se află la Bucureşti şi în reşedinţele de judeţ), iar depunerea actelor, de către cetăţean, se reduce la completarea unui formular electronic, cu transmitere on-line. Întocmirea documentaţiei tehnice şi a documentelor necesare achiziţiei şi implementării a fost un proces îndelungat şi este rezultatul studiului şi analizelor tehnice finalizate de un grup comun de lucru MCSI-MAI.
Proiectul a investit, de asemenea, într-un sistem dedicat stimulării mediului de afaceri, sistem care oferă o platformă de înregistrare on-line a persoanelor fizice autorizate şi asociaţiilor familiale care vor să înceapă o afacere. Pentru a putea fi pus rapid la dispoziţia potenţialilor întreprinzători, funcţionarii din teritoriu au urmat cursuri de utilizare. Din păcate, platforma nu poate fi dată în folosinţă până ce nu va suferi o serie de modificări datorate noii legislaţii în domeniu.
Granturi pentru inovaţie în afaceri Iată un capitol legat, în egală măsură, şi de inovaţie şi de stimularea mediului de afaceri. Există voci care spun, poate pe bună dreptate, că a folosi sintagma „mediul de afaceri” la ţară este un pic prea pretenţios. Că locuitorilor din comunităţile defavorizate le lipseşte spiritul antreprenorial şi că, chiar dacă ar exista stimulente, nu ar avea instrumentele necesare pentru a avea şi crede într-o iniţiativă. Dar sa mai şi inoveze? Cu siguranţă o astfel de abordare nu duce nicăieri. Proiectul nostru si-a propus sa inventeze, sa promoveze si sa ofere aceste instrumente, sa-i înveţe pe antreprenori ştiinţa de a le folosi şi, astfel, să-şi recapete încrederea in sine.
Este adevărat, domeniul preponderent al micilor afaceri din comunităţile noastre este legat mai mult de comerţ şi mai puţin de servicii şi producţie (există şi producători care au reuşit să întemeieze centre de profit exploatând specificul naturii sau pur si simplu, inovând). Stimulentele financiare ar putea să-i ajute să-şi consolideze, să-şi dezvolte afacerea sau, mai mult, să înceapă o afacere nouă, şi anume una cu adaos de tehnologie. Logica ultimei propoziţii stă la baza unei componente importante din proiectul nostru, cea dedicată mediului de business, pentru care s-a inventat schema de finanţări nerambursabile e-Creştere şi cel mai complex modul din portalul eComunitate.
Lansarea programului de finanţări a avut parte de o campanie de conştientizare, cu şapte seminarii regionale, apariţii în media locală, prezenţa la ore de vârf pe postul naţional de televiziune şi pe alte canale comerciale dedicate oamenilor de afaceri. Schema le-a fost adresată persoanelor fizice şi asociaţiilor familiale care îşi pot crea o mai buna vizibilitate în mediul on-line, dar şi microîntreprinderilor care doresc să devină mai competitive, cumpărându-şi, de exemplu, un sistem de management al relaţiilor cu clienţii sau o linie de producţie care foloseşte tehnologia de ultima oră. Dosarul solicitantului a fost conceput mai degrabă prietenos (in raport cu aplicarea la programele structurale, de pildă), iar rata de absorbţie a fost de 5,6 milioane RON.
Ne aflăm în toamna anului 2009, iar specialiştii UMP caută soluţii optime pentru a investi, în ultimul an al proiectului, tot în stimulente pentru mediul de afaceri. e-Creştere a încercat să piloteze o schemă de granturi inovativă care va reveni, cel mai probabil, anul viitor, într-o formulă capabilă să obţină un grad şi mai mare de absorbţie. Pentru a putea concepe o strategie de succes trebuie, înainte de toate, să identificăm nevoile antreprenorilor noştri şi să întocmim un plan cu obiective pragmatice, chiar dacă drumul până la ele presupune eforturi de asistenţa tehnică, coaching sau credite nerambursabile; sau, de ce nu, toate la un loc.
e-Business cu dedicaţie Cel mai probabil vom folosi ca integrator modulul de business din portalul eComunitate, modul capabil sa ofere instrumente funcţionale oricărui început: prezenţa online, comerţ electronic, marketing on-line, resurse de dezvoltare, schimb de experienţă. Seria de seminarii adresate antreprenorilor care au absolvit cursul de utilizare a TIC în afaceri, sesiunile de coaching online pe care încercăm să le dimensionam astfel încât să se încheie cu rezultate palpabile, asistenţa tehnică oferită celor mai activi participanţi – toate acestea vor fi integrate şi legate într-o viziune comună care nădăjduim că va da roade.
Un exemplu încurajator este înţelegerea pe care a demostrat-o unul dintre participanţi care, după ce a asistat la o prezentare a modulului de business din portal, ne-a mărturisit că-i pare rău ca nu cunoştea posibilităţile oferite de site-ul nostru, atunci când şi-a vândut viţelul. „Dacă aş fi postat aici un anunţ, nu mă mai chinuiam atât să găsesc un cumpărător. Cu siguranţa există cineva care avea nevoie de un viţel şi cu care aş fi putut intră în contact, cu ajutorul portalului.”
Criza economică, sărăcia, sentimentul excluziunii, lipsa de competenţe digitale, lipsa de încredere a actorilor locali ar trebui să se transforme în legitimitate, competenţe, încredere în propria capacitate de a reuşi, încredere în autorităţi, recâştigarea respectului de sine, colaborarea intercomunitară. Am mai putea adăuga aici racordarea gospodăriilor rurale la piaţa mai largă şi transferul de informaţii din mediul extra-rural, în comunitatea rurală.
Ultimul an al proiectului este esenţial pentru a ajunge acolo unde ne-am propus şi, de aceea, este nevoie de un efort integrator, capabil să lege şi să închege rezultatele celor patru ani de proiect. Aproape toate activităţile plănuite se vor desfăşura pe criterii competitive, astfel încât resursa umană să fie motivată corespunzător. Altfel spus, investim în transferul de cunoaştere catre beneficiarii proiectului, care vor primi mai mult decât bucuria de a fi competenţi şi recunoaşterea socială. Fie că e vorba de staff-ul RECL sau de cadrele didactice, de antreprenori sau de bibliotecari.
Punctul de Acces Public la Informaţie, al cărui rol va trebui îmbunătăţit, extins şi dezvoltat. În momentul de faţă, PAPI beneficiază de resurse financiare reduse şi de echipamente oferite în cadrul proiectului; îi lipseşte un plan de sustenabilitate viabil, care să-i asigure un cadru optim de funcţionare. Programul de Asistenţă Tehnică pentru Dezvoltare Comunitară are în vedere creşterea legitimităţii PAPI, prin instruirea personalului RECL şi întocmirea de planuri de sustenabilitate a reţelelor locale, astfel încât sa devină mai competitive, mai vizibile şi mai pregătite să se angajeze în activităţi de dezvoltare socială, parteneriate şi proiecte mediate de organizaţii non-guvernamentale sau chiar de piaţa locală de afaceri.
Managerul RECL va fi motivat să-şi însuşească rolul de promotor al bunăstării comunităţii, care trebuie să-l perceapă ca pe un factor de îmbunătăţire a calităţii vieţii. Pentru a putea ajunge să instrumenteze cu o astfel de responsabilitate, el va trece printr-un proces atent, chiar meticulos, de instruire, monitorizare şi evaluare, ale cărui rezultate vor decide asupra rolului său.
Acelaşi lucru se va petrece şi în rândurile administratorilor IT, care vor fi instruiţi să folosească infrastructura tehnică, astfel încât să lărgească aria de servicii oferite, în momentul de faţă, la PAPI.
Incheiere In satele şi oraşele mici de la noi există oameni cu potenţial, rătăciţi printre mentalităţi inactuale şi închişi într-o societate care nu poate evolua. Meşteşugurile se pierd, din lipsa de piaţă şi, odată cu ele, şi tradiţia. Procesul de învăţare cu creta pe tablă persistă şi, odată cu el, şi lipsa de deschidere a învăţăceilor, care nu cunosc alternative. Fondul de carte stă în spaţiul metropolitan şi, odată cu el, şi accesul cititorilor din sate şi comune. Documentele cetăţenilor sunt plimbate cu căruţa pană la autoritatea locală care trebuie să-şi pună apostila. Iată de ce îi învăţăm să exploateze cunoaşterea şi le dăm acces la ceea ce noi înşine avem: gestionarea competentă a informaţiilor care constituie capitalul cunoaşterii.