Asezare geografica
Comuna Schela se află în judetul Galaţi, în partea de est a României aproape de locul în care râul Siret se varsă în Dunăre.Comuna e formată din 2 sate, Negrea şi Schela, situate la o distanţă aproximativă de 7 km unul de altul. Ambele sate sunt aşezate de o parte şi alta a pâriului Lozova. De la marginea sudică a satului Schela până la râul Siret sunt mai puţin de 10 kilometri.
Dealurile sunt cu pante line şi sunt parţial împădurite. Spre sud ele se pierd în forme de relief mai line. Terenurile din partea sudică a satului Schela sunt inundate adesea datorită nivelului ridicat al pânzei de apă freatică.
Vara este călduroasă şi secetoasă. În lunile iulie - august temperatura este de 28-30 de grade Celsius.
Primele ninsori cad de obicei la sfârşitul lui noiembrie- începutul lui decembrie. Iernile sunt geroase şi temperaturile scad frecvent sub -10 grade Celsius. Zăpada se topeşte la începutul lunii martie.
Satul Schela se află pe drumul judeţean care leagă oraşul Galaţi de comuna Pechea. În satul Negrea se poate ajunge de pe acelaşi drum judeţean Galaţi - Pechea. Din extremitatea nordică a satului Schela (locul denumit "La intersecţie") se face un drum comunal de aproximativ 5 kilometri care ajunge în Negrea.
Comuna e accesibilă şi de pe şoseaua naţională E 25 Galaţi - Tecuci. Între localităţile Piscu şi Independenţa există un drum judeţean care pleacă spre nord, spre Slobozia Conachi.
Din Slobozia Conachi se ajunge în comuna Schela pe drumul judeţean Pechea - Galaţi.
Cele două sate Schela şi Negrea, aflate pe Podisul Covurluiului, beneficiază de terenuri cu sol negru, adecvat culturilor agricole. În ciuda reliefului colinar, pânza de apă freatică este la o adâncime foarte mică, mai ales de-a lungul văilor care străbat satele. Solurile sunt bogate în zăcăminte petroliere. Aproape toţi locuitorii din Schela cultivă soiuri de viţă de vie care nu necesită tratare.
Podisul Covurluiului ocupã cea mai mare parte a teritoriului judetului Galati, alcãtuit din pietrisuri si nisipuri cu intercalatii de argile, caracterizat prin paralelismul dealurilor si vãilor cu directia nord-sud. Vãile au fundul plat, destul de larg si mlãstinos. Se remarcã si vãi cu versanti abrupti ce sunt supusi puternic degradãrii la torente. Este o zonã de terase cu podisuri largi, acoperite cu straturi de loess, nisipuri si luturi argiloase. In zona asezarilor Schela si Negrea, judetul Galati sunt soluri cernoziomice, cu profil normal sau cernoziomuri degradate, deci cu profil de la moderat pânã la puternic erodat, soluri coluviale sau aluvionare de pantã si vale precum si regosoluri si psaneorogosoluri.
În partea de sud a Câmpiei Covurluiului se întâlneste cernoziomul carbonatic format în partea cea mai uscatã a stepei de pajisti xerofile cu graminee. Vegetatia specificã acestor soluri este pãdurea de stejar, tei, frasin si carpen. Cercetãrile geologice au scos la ivealã unele structuri de hidrocarburi în zona Schela si Slobozia Conachi.
Vegetatia, reprezintã rezultatul interactiunii ariilor de influentã est- europeanã, atlanticã, sudicã, al elementelor endemice si al activitãtii antropice. Cea mai mare parte din podisul Covurluiului, este acoperitã de terenuri agricole si de pajisti puternic modificate, sub raport antropic cu pãiusi, jiscã, colilie sau bãrboasã.
Păsările cele mai numeroase sunt : gaiţa, privighetoarea, ciocănitoarea, pupăza, cucul, vrabia de câmp, cioara, guguştiucul.
Fauna de câmp este reprezentată de : iepure, dihor, nevăstuică, cârtiţă.
Resursele naturale sunt : petrolul, gazele naturale, păşuni şi fâneţe naturale , terenurile arabile
Dealurile sunt cu pante line şi sunt parţial împădurite. Spre sud ele se pierd în forme de relief mai line. Terenurile din partea sudică a satului Schela sunt inundate adesea datorită nivelului ridicat al pânzei de apă freatică.
Vara este călduroasă şi secetoasă. În lunile iulie - august temperatura este de 28-30 de grade Celsius.
Primele ninsori cad de obicei la sfârşitul lui noiembrie- începutul lui decembrie. Iernile sunt geroase şi temperaturile scad frecvent sub -10 grade Celsius. Zăpada se topeşte la începutul lunii martie.
Satul Schela se află pe drumul judeţean care leagă oraşul Galaţi de comuna Pechea. În satul Negrea se poate ajunge de pe acelaşi drum judeţean Galaţi - Pechea. Din extremitatea nordică a satului Schela (locul denumit "La intersecţie") se face un drum comunal de aproximativ 5 kilometri care ajunge în Negrea.
Comuna e accesibilă şi de pe şoseaua naţională E 25 Galaţi - Tecuci. Între localităţile Piscu şi Independenţa există un drum judeţean care pleacă spre nord, spre Slobozia Conachi.
Din Slobozia Conachi se ajunge în comuna Schela pe drumul judeţean Pechea - Galaţi.
Cele două sate Schela şi Negrea, aflate pe Podisul Covurluiului, beneficiază de terenuri cu sol negru, adecvat culturilor agricole. În ciuda reliefului colinar, pânza de apă freatică este la o adâncime foarte mică, mai ales de-a lungul văilor care străbat satele. Solurile sunt bogate în zăcăminte petroliere. Aproape toţi locuitorii din Schela cultivă soiuri de viţă de vie care nu necesită tratare.
Podisul Covurluiului ocupã cea mai mare parte a teritoriului judetului Galati, alcãtuit din pietrisuri si nisipuri cu intercalatii de argile, caracterizat prin paralelismul dealurilor si vãilor cu directia nord-sud. Vãile au fundul plat, destul de larg si mlãstinos. Se remarcã si vãi cu versanti abrupti ce sunt supusi puternic degradãrii la torente. Este o zonã de terase cu podisuri largi, acoperite cu straturi de loess, nisipuri si luturi argiloase. In zona asezarilor Schela si Negrea, judetul Galati sunt soluri cernoziomice, cu profil normal sau cernoziomuri degradate, deci cu profil de la moderat pânã la puternic erodat, soluri coluviale sau aluvionare de pantã si vale precum si regosoluri si psaneorogosoluri.
În partea de sud a Câmpiei Covurluiului se întâlneste cernoziomul carbonatic format în partea cea mai uscatã a stepei de pajisti xerofile cu graminee. Vegetatia specificã acestor soluri este pãdurea de stejar, tei, frasin si carpen. Cercetãrile geologice au scos la ivealã unele structuri de hidrocarburi în zona Schela si Slobozia Conachi.
Vegetatia, reprezintã rezultatul interactiunii ariilor de influentã est- europeanã, atlanticã, sudicã, al elementelor endemice si al activitãtii antropice. Cea mai mare parte din podisul Covurluiului, este acoperitã de terenuri agricole si de pajisti puternic modificate, sub raport antropic cu pãiusi, jiscã, colilie sau bãrboasã.
Păsările cele mai numeroase sunt : gaiţa, privighetoarea, ciocănitoarea, pupăza, cucul, vrabia de câmp, cioara, guguştiucul.
Fauna de câmp este reprezentată de : iepure, dihor, nevăstuică, cârtiţă.
Resursele naturale sunt : petrolul, gazele naturale, păşuni şi fâneţe naturale , terenurile arabile